Epitafuri alese la întâmplare

Serepta Mason
Florile vieții mele s-au desfăcut în toate părțile,
Mai puțin cele expuse unui vânt amar care a ofilit petalele
Pe partea dinspre care voi cei din oraș mă puteați vedea.
Din țărână ridic acest glas de protest:
Nu mi-ați văzut niciodată partea înflorită!
Voi, care trăiți, voi sunteți chiar ignoranții
Care nu știu căile vântului
Și forțele nevăzute
Care guvernează procesul numit viață
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumos! Frumoasa parodie, doamna Mirancea.
Autoepitaf
Cel adormit aci-ntre flori,
Ce și-a ascuns sub criptă fața,
Muri, să știți, de mii de ori,
'Nainte de a-și pierde viața.
Mai fericit decât pe tron,
Nu-i tulburați această tihnă,
Că pentru cel ce-a fost Scaron,
E prima noapte de odihnă.
poligramă de Paul Scarron (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf
Nu mai plantați peste mormânt trandafirii
Pe care-n viață i-a iubit atâta, ea:
De ce să o mințiți cu un covor de flori,
Căci nu le poate mirosi și nici vedea?
Ea-i fericită acolo și-așa o să rămână
Cu ochii acoperiți de-un munte de țărână.
epitaf de Edna St. Vincent Millay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Foate adevarat florile trebuies duse la mama an viata nu pe mormant
Epitaf unui epigramist
La al vieții trist soroc
A cerut, în rai, un loc;
Nu știa în mod precis
Că și iadul e deschis.
epitaf epigramatic de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Anuarul Epigramiștilor Români - 2007 (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Autoepitaf
Acum când totul s-a sfârșit
O mărturie se cuvine:
Sunt pur și simplu fericit
C-am fost contemporan cu mine.
epitaf epigramatic de Dimitrie Jega din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf unei guralive
Sub această piatră zace,
Jos, la umbra unui dud;
Și acum, știind că tace,
Parcă tot o mai aud.
epitaf epigramatic de Constant Petrescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui electrician
Jos, în beznă, la răcoare,
Zace meșterul fudul,
Fără fază, fără nul,
Numai cu împământare.
epitaf epigramatic de Ioan Toderașcu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf
În locul ăsta din răscruce,
Pe drumul cunoscut de tine,
Te-aștept iubito, sub o cruce
Cât nu e alta lângă mine.
epitaf epigramatic de Virgil Petcu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf, la căpătâiul unui șef
Avea un fel al său draconic,
De-a mă privi de sus ironic.
Și iată-mă acum dispus
Să îl privesc și eu de sus!
epitaf epigramatic de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful unui așa-zis credincios
L-a-nghițit pământul
Și pe el - săracu'.
L-a chemat Prea Sfântul,
Dar a dat de dracu'.
epitaf epigramatic de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu

Comentează! | Votează! | Copiază!